Alergarea pe înțelesul tuturor – Episodul 1: Zidul

„Alergarea pe înțelesul tuturor” este o serie de articole 321sport #RunningCulture, prin care pătrundem în istoria sportului pentru a afla originea celor mai cunoscuți termeni din lumea alergării și, totodată, pentru a descoperi sensul pe care aceștia îl au în zilele noastre.


„Zidul” sau „hit the wall” este un termen foarte des întâlnit în lumea alergării, care a devenit popular în America în anii 1960-1970, atunci când jogging-ul a început să fie o activitate din ce în ce mai cunoscută în rândul pasionaților de sport.

În prezent, acest termen este folosit de alergători atunci când se simt complet epuizați fizic sau psihic și simt că nu mai pot continua cursa. Acest lucru se datorează epuizării rezervelor de glicogen din mușchi. Unii sportivi sunt atât de obosiți încât nu reușesc să depășească acest punct critic, pe când alții reușesc să-și regăsească cumva energia, capătă avânt și duc la bun sfârșit ceea ce au început.

De ce atingi „zidul”?

Majoritatea am auzit măcar o dată că înainte să depunem un efort fizic, e recomandat să consumăm alimente bogate în carbohidrați.

Carbohidrații sunt principala sursă de energie a organismului nostru. Cu alte cuvinte, carbohidrații sunt niște nutrienți esențiali pentru organism, care sunt stocați de mușchi sub formă de glicogen.

În timpul unei curse, corpul nostru își ia energie prin arderea glicogenului, care îi este cea mai la îndemână formă de energie. Am spus cea mai accesibilă pentru că nu este singura. În timpul unei curse, arzi atât glicogen, cât și grăsime, însă cea din urmă nu este la fel de eficientă.

Atunci când corpul a consumat toate rezervele de glicogen în timpul unei curse, începe să ardă din grăsime, iar asta implică un efort mult mai mare pentru a o transforma în energie. În acel moment, corpul tău este nevoit să micșoreze efortul pe care îl depune, deci randamentul scade. Așa apare senzația că nu mai poți continua, moment în care lovești „zidul”.

Ce poți să faci ca în timpul cursei să nu atingi „zidul”?

Având un plan de antrenament bine pus la punct și în același timp, asigurându-te că mânânci necesarul de carbohidrați înaintea cursei, de cele mai multe ori, nu e suficient pentru a nu atinge „zidul”. Iată ce poți să faci în acest caz. Pregătește-ți câteva gustări pe care să le consumi pe parcursul cursei: geluri, batoane sau băuturi bogate în carbohidrați. Cu ajutorul acestora, îți vei recupera din energia pierdută, iar șansele de a ajunge la capătul puterilor se vor reduce considerabil.

Însă, dacă tot ajungi să atingi „zidul”, trebuie să știi că nu e sfârșitul lumii. Încearcă să îți controlezi mentalul conștientizând cât de departe ai ajuns și în același timp, nu te gândi la distanța care ți-a mai rămas de parcurs. Hidratează-te, încetinește ritmul și împarte distanța în bucăți mai mici, setându-ți câteva checkpoint-uri imaginare.

Ia totul pas cu pas!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Meniu