Cornel Buliga: în top 10, cu un timp excelent de 85 de ore și 13 minute

Alergarea îți poate schimba viața, iar așa cum am mai spus-o în nenumărate rânduri, această pasiune te va ajuta să te descoperi cu adevărat. Adrenalina, aventura, depășirea limitelor și starea de bine sunt doar o parte din beneficiile care te vor însoți la fiecare pas.

Sportul a devenit de-a lungul anilor una dintre prioritățile persoanelor care au înțeles cât de important este să ai un stil de viață activ. Indiferent dacă este practicat la nivel de performanță, sau doar ca un simplu hobby, toți cei care își petrec timpul liber în mișcare au descoperit cât de faină este viața în alergare.

Cândva o să îmi doresc și eu să alerg aceasta a fost una dintre dorințele sportivului de astăzi, o dorință care a luat naștere datorită dirigintelui care vorbea în timpul orelor de curs despre istoria atletismului. Pierdut în grijile cotidiene și orientat spre a reuși să își facă o carieră, această dorință a fost uitată, dar asta până într-o zi când întâmplător s-a întâlnit cu un coleg din liceu care alerga de zor în parc. Acela a fost momentul când a simțit că a sosit vremea să își îndeplinească dorința. Nu a stat prea mult pe gânduri, așa că în ziua următoare a plecat hotărât în parc pentru a-și pune în aplicare planul.

Cornel Buliga, căci despre el este vorba astăzi a reușit de la an la an să se autodepășească și să își dorească mai mult de la propria persoană, iar anul acesta poate afirma cu bucurie că a reușit să se surprindă cu rezultatul obținut la Tor des Geants.

Alergarea a fost singurul sport practicat de Cornel. Nu a mai practicat niciodată o altă disciplină, așa că fiecare detaliu din lumea sportului îi era total străin. În 2012 a alergat primul său marathon, deși nu avea o pregătire adecvată pentru o asemenea distanță. A reușit să îl termine și să își dorească ca pe viitor să obțină un rezultat mai bun.

“Alergarea mi-a fost total străină până în momentul când l-am întâlnit în parc pe colegul meu din liceu. Am încercat să alerg după el, dar ritmul lui era mult prea susținut. Acela a fost momentul când am zis că vreau să îmi îndeplinesc dorința din liceu. Nu știam cum să mă antrenez, ce este acela un pace sau cum arată un echipament adecvat pentru alergare. Îmi amintesc că atunci când am reușit să alerg o oră fără oprire am sunat-o pe sora mea să îi spun cât de bucuros sunt pentru ceea ce am reușit. Între timp, mă înscrisesem și la primul marathon. Ca orice începător îmi doream să alerg cât mai mult și să fiu cât mai pregătit, iar pentru că nu mă simțeam suficient de pregătit în săptămâna competiției (râde) m-am gândit să alerg 12 kilometri cu săculeții de nisip la picioare. Pot spune că a fost cea mai neinspirată idee deoarece am făcut o febră cruntă care abia mi-a trecut până în ziua startului.”

Toată această experiență nu l-a descurajat, ci din contra, l-a determinat să se întoarcă la competiții mai motivat. Deși își promisese că se va antrena mai mult, 2013 l-a găsit tot nepregătit.

După maratonul din București mi-am promis că mă voi antrena mai mult, dar fără succes. M-am trezit la startul unui nou maraton la fel de nepregătit. Am plecat în cursă la un ritm foarte susținut. Pot spune că aceasta este una dintre cele mai frecvente greșeli la începători. 1h27 am trecut primii 21  de kilometri, iar ultimii 21 de kilometri  din cadrul maratonului abia am reușit să îi mai termin. Am făcut peste 2h. La acel moment, însă, tot ce îmi doream era să mă bucur de alergare. Nu era important timpul. Nu aveam așteptări foarte mari de la mine.

De-a lungul anilor, Cornel a înțeles că aventura trebuie să fie nelipsită din viața lui. În fiecare an își dorea să facă ceva inedit, ceea ce și reușea. Astfel, în 2014 a parcurs peste 8000 de kilometri într-un tur cu bicicleta în Europa, iar în 2015 a participat pentru prima dată la o cursă de alergare montană. Auzise de maratonul 7500 așa că nu a stat prea mult pe gânduri și s-a înscris.

Întotdeauna am fost o persoană dornică de ceva nou. Am avut norocul că de fiecare dată corpul meu a răspuns extraordinar de bine la provocări. În 2015 am alergat pentru prima dată un concurs montan. Deși a fost o cursă mult prea lungă pentru pregătirea mea, totuși am reușit să termin cursa în 24 de ore. Acela a fost momentul când am simțit că locul meu este pe munte. Alergam weekend de weekend la competiții, dar fără să mă antrenez în timpul săptămânii. Practic concursurile erau și antrenamentele mele, dar cu timpul am înțeles că este nevoie să mă antrenez constant pentru a-mi ajuta corpul.

Fire competitivă și mereu încrezător în forțele proprii, an de an Cornel mai ridică puțin ștacheta. Mereu își dorește să încerce ceva nou, ceva mult mai greu pentru a înțelege care este limita sa. Încă nu a descoperit-o, iar lucrul acesta îl ajută să își dorească și mai mult de la propria persoană. Simte că alergarea îl ajută să se descopere cu adevărat. Alergările de anduranță au devenit favoritele lui. În timpul acestora este doar el cu propria persoană. Simte că în acele momente există o conexiune unică între minte și corp, o conexiune care îl ajută să elimine orice urmă de vulnerabilitate.

După 7500 am alergat doar curse montane. M-am regăsit în fiecare competiție și nu mi-am mai dorit să încerc altceva. 2017 a fost anul când am alergat pentru prima dată Tor des Geants. Nu am reușit să fac o cursă tocmai bună deoarece am avut ceva probleme cu un picior, dar nici nu m-am antrenat cum trebuia. Oricât de mult îmi doream, nu reușeam sa mă antrenez în mod constant. Alergarea montană este mai mult decât o simplă alergare, aceasta este o artă, iar pentru a reuși, ai nevoie de ajutor. Rezultatul de atunci nu m-a descurajat, din contră, m-a făcut să îmi doresc să mă întorc mai pregătit pentru a-mi lua revanșa, iar anul acesta am reușit.

Tor des Geants este una dintre cele mai grele competiții de anduranță din Europa. 330 de kilometri, 24.000 metri diferență de nivel și 32 de vârfuri de urcat, așa poate fi descrisă pe scurt una dintre cursele acestei competiții, o competiție desfășurată în Valea Aostei din Italia. Cu toate că știa ce îl așteaptă, emoțiile erau la fel de intense. Anul acesta își promisese că va face o cursă mare. A așteptat patru ani pentru a-și lua revanșa, iar rezultatul trebuia să fie pe măsura. Înainte de start, le spunea tuturor că planul lui este să termine cursa în 85 de ore, un timp foarte bun care îl clasa automat pe un loc foarte bun. Chiar dacă părea greu de crezut, Cornel nu a ezitat nici o secundă să creadă în potențialul lui, iar acest lucru l-a ajutat să intre în top 10 cu un timp excelent de 85 de ore și 13 minute.

Încă de la început mi-am propus să termin cursa în 85 de ore. Știam că trebuie să muncesc foarte mult pentru a obține acest rezultat, dar mă simțeam pregătit să o fac. M-am simțit excelent pe parcursul întregului traseu. Au existat totuși momente când am început să am halucinații, mai exact după vreo 240 de kilometri, dar și dureri care se accentua cu fiecare kilometru. La fiecare 50 de kilometri exista un check-point mare, dacă pot spune așa unde primeai mâncare, puteai să te schimbi, să dormi, să primești masaj sau dacă aveai nevoie de îngrijiri medicale, ți se ofereau pe loc. Oamenii erau foarte profesioniști, iar lucrul acesta a contat extraordinar de mult. Pe parcursul traseului mi-am schimbat puțin startegia, mai exact în a doua parte a traseului. Am început să dorm în fiecare checkpoint câte 20-25 de minute, iar lucrul acesta a făcut categoric diferența. Mă trezeam foarte odihnit și cu o energie fantastică. Pot spune că a fost competiția perfectă. Dacă o să mă reîntorc, lucru pe care îl voi face cu siguranță îmi doresc să îmi îmbunătățesc timpul și mai mult și să mă bucur mai intens de experiența acestei competiții. Îmi amintesc că la sfărșitul cursei eram puțin supărat că s-a terminat. În mintea mea era “ok, s-a terminat, acum ce mai fac?!”. Abia a doua zi am conștientizat reușita.”

A reușit un rezultat extraordinar care, cu siguranță, pe viitor îi va oferi motivația necesară, dar mai ales dorința se a se antrena în mod constant și conștiincios. Pentru că, în cele din urmă, frumusețea sportului exact lucrul acesta presupune, rezultate remarcabile obținute de persoane care zi de zi pun pasiune în ceea ce fac.

1 comentariu. Leave new

  • Felicitări Cornel! Ai reușit un rezultat „mare” pentru atletismul romanesc! Succes în continuare! Felicitări Denisa, pentru rezultatele sportive, dar și pentru cele „scriitoricesti”!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Meniu