#ElectricRunning ep. 1: ce să iei în calcul când cauți mașină electrică + voucherele Rabla Plus / Clasic

Niște informații care trebuie punctate: nu mă pricep la mașini, până acum singurele review-uri pe care le-am făcut au fost la produse de alergare (pe canalul de Youtube 321sport sunt câteva zeci de video-uri acolo). În 2020 m-am hotărât să îmi iau mașină electrică. Motivul este simplu: cred că este the next big thing, iar ideea de electric versus diesel m-a încântat din prima.

Pe 16 august 2021 am luat mașina. Seria #ElectricRunning este un proiect 321sport despre alergare și mașini electrice (am văzut că e „pe trend” ca-n pozele de prezentare ale mașinilor electrice să apară alergători, așadar dacă n-o să vorbească Restivan de la 321sport despre asta, cine o s-o facă?). Articolele vor aborda întrebările pe care și le pune orice om interesat de subiect, trecute prin filtrul experienței personale.


Acum 3-4 ani erau o mână de mașini electrice în ofertele producătorilor, iar prețurile erau mari. Sau foarte mari, ceea ce făcea prohibitivă achiziția unei mașini electrice la nivel de costuri (pentru omul de rând). Timpurile s-au schimbat, legile s-au schimbat, iar prin 2025 (care vine mâine-poimâine), se estimează că 20% din totalul mașinilor vândute la nivel global va fi format din vehicule electrice. Ca să știm de unde plecăm, în 2020 ponderea mașinilor electrice a reprezentat 4.2% din vânzările globale.

WLTP

Este un termen cu care trebuie să te familiarizezi pentru că o să-l întâlnești des. Bine că are prescurtare, că altfel ar fi trebuit să spunem de fiecare dată „Worldwide Harmonised Light Vehicle Test Procedure”. Aici poți găsi câteva explicații foarte amănunțite, dar o să fiu sincer: atunci când vezi autonomia WLTP comunicată de producător, teoretic aceea ar trebui să fie autonomia obținută în condiții ideale.

Dar condițiile ideale nu există. Nu de alta, dar am vaga impresie că nu se fac astfel de teste vineri seară pe Valea Prahovei, în drumul spre Brașov. Sau duminică seară pe Valea Oltului, dinspre Sibiu spre Vâlcea. România e minunată, dar uneori testele internaționale nu au aplicabilitate aici.

Hai să trecem la concret: o mașină cu 250 kilometri autonomie WLTP declarată va putea ajunge de la București la Brașov fără probleme într-o zi cu temperatură de 15-20 grade, cu drumul liber (ideal la 3 dimineața, probabil singura oră când nu este aglomerat pe Valea Prahovei), fără aer condiționat și la o viteză max. de 100 km/h.

Dacă afară sunt 0 sau 35 grade și trebuie încălzire sau aer condiționat, iar traficul este „normal” pe Valea Prahovei (adică 4-5 ore între București și Brașov), sub nici o formă mașina respectivă nu va acoperi distanța de 170-180 kilometri (fie că se merge pe DN1 sau pe A3).

Autonomia WLTP sună bine și cam atât. Există un site foarte mișto, numit ev-database.org, care pentru fiecare model oferă mai multe interpretări ale autonomiei WLTP și care se găsesc la rubrica „Real Range Estimation” aferentă fiecărei mașini:

  • City – Cold Weather
  • Highway – Cold Weather
  • Combined – Cold Weather
  • City – Mild Weather
  • Highway – Mild Weather
  • Combined – Mild Weather

Exemplu: Renault Zoe, bateria de 40 kWh, are un range WLTP estimat la 300 kilometri. Însă autonomia reală pe autostradă și pe vreme rece este de 180 kilometri. Nu avem noi prea multe autostrăzi de 180 kilometri, dar ai prins ideea.

Learning: învață să interpretezi autonomia WLTP în funcție de contextul tău de viață – ce drumuri faci în mod uzual, dacă stai în zonă de deal/munte, pe ce vreme mergi cu mașina.

Nevoile tale sunt ale tale și nu ale celor din jur

„Da’ dacă ai nevoie să mergi urgent de la București la Timișoara?”

„Ce faci când vrei să pleci în Grecia?”

„Păstrează și mașina actuală, doar nu o să te bazezi doar pe electrică!”

„Și unde o să o încarci, cari cu tine baterie externă dacă rămâi fără energie?”

Le-am auzit pe toate. O astfel de schimbare trebuie asimilată de masele de oameni. Acum 30 ani părea o glumă să iei un scaun de copil pentru mașină, acum este obligatoriu.

Din 10 oameni cărora le vei spune că vrei să-ți iei mașină electrică, cel puțin 5 vor face mișto de tine. Pregătește-te pentru toate glumele cu prize, ironii mai mult sau mai puțin subtile.

Evaluează cât ai condus în ultimul an. Vezi cât timp petreci pe șosele. Calculează viteza medie de deplasare. Pe autostradă mergi cu 100, 130 sau 180?

Răspund punctual la câteva dintre ele:

  • dacă mergi cu 130-140 kilometri pe autostradă, cel mai probabil mașina ta electrică va consuma foarte mult curent, iar asta înseamnă că autonomia va scădea mult. Dacă ești dispus să încarci des, este o decizie foarte bună să-ți iei electrică. Dar dacă vrei să ajungi fără emoții din punctul A în punctul B, trebuie să îți schimbi obiceiul de condus și să mergi mai încet pe autostradă.
  • mergi des la drum lung (peste 250-300 kilometri)? Trebuie să planifici traseul în funcție de încărcări, asta se traduce în creșterea timpului din punctul A în punctul B. Asta pe lângă timpul foarte mare petrecut pe șosele din cauza lipsei de infrastructură. Dacă ești dispus să accepți acest compromis, atunci electrica este o alergere ok.

În fine, totul ține de common sense (rog să-mi fie scuzată folosirea expresiei în engleză, dar traducerea în română (bun simț) nu mi se pare că este relevantă). La fel ca atunci când îți cumperi un apartament: vrei să fie în centru, dar ești dispus să accepți că e bloc mai vechi sau alegi ceva nou, dar la 5 stații de metrou de centru? (PS: a nu se încurca cu anunțurile imobiliare tip „la 15 minute de centru”, când știm cu toții că acele 15 minute se fac doar cu elicopterul, niciodată cu mașina în condiții reale de trafic)

Learning: fă-ți o listă cu nevoile tale reale și ia decizia exclusiv în funcția de acestea.

Voucherele Rabla Plus și Rabla Clasic

Suntem super norocoși pentru că statul oferă niște vouchere care pot fi folosite pentru o reducere consistentă la achiziția unei mașini electrice. Rabla Plus are o valoare de 45.000 lei, iar Rabla Clasic reprezintă 7.500 lei. Am spus „norocoși” pentru că în alte țări din Europa, unde se dau reduceri de la stat, valorile sunt mult mai mici.

Procesul este implementat în România de către AFM (Administrația Fondului de Mediu), iar în perioada pandemică toate procedurile sunt online.

Dacă te gândești la o mașină electrică, nu aștepta să decizi modelul. Depune dosarul când începi căutările pentru că este posibil să dureze câteva luni, în funcție de numărul de dosare depuse. Pe lângă asta, deși fondurile totale sunt mari, ele se epuizează din când în când (însă statul întotdeauna a suplimentat). Ca să câștigi timp și să ai certitudinea că dosarul se încadrează în bugetul alocat, apucă-te să obții actele necesare.

Aici poți citi totul despre Rabla Plus și Rabla Clasic.

Big big kudos pentru echipa de la AFM, care pe 24 decembrie 2020, când toată lumea era în concediu, a publicat listă de dosare aprobate. Oamenii muncesc pe brânci pentru a face față cererilor. Nu uita să transmiți un gând bun când se finalizează întreg procesul.

Learning: este păcat să iei mașină electrică fără să beneficiezi de bonusul oferit de stat, așa că apucă-te de dosar.

Comunicarea ambiguă

Poate sunt modalități mai frumoase de a spune asta, dar mie-mi place să fiu sincer: pur și simplu ignoră majoritatea reclamelor de la tv sau ale bannerelor de pe net atunci când vezi ceva legat de mașini electrice.

De ce? E destul de simplu.

De obicei, producătorii echipează același model de mașină cu mai multe tipuri de baterii (mică/medie/mare). Cu cât este mai mare bateria, cu atât este mai mare autonomia. Cu cât este mai mare bateria, cu atât este prețul mai mare.

Doar că-n advertising vei vedea cel mai mic preț al produsului pentru cea mai mare autonomie a modelului. Să dăm un exemplu: un model cu baterie de 50 kWh și autonomie WLTP 300 kilometri costă 20.000 euro, iar același model cu baterie de 70 kWh și autonomie WLTP 450 kilometri costă 30.000 euro. Nu este o regulă, dar se întâmplă foarte des ca reclamele să sune așa: Cumpără noul [insert brand name] [insert car model] cu autonomie de până la 450 kilometri începând cu 20.000 euro.

Așadar autonomia bateriei mari, dar prețul bateriei mici. Sigur, există un disclaimer mic. Foarte mic. Font mărimea 2, care spune că prețul modelului începe de la 20.000 euro, iar autonomia poate ajunge la 450 kilometri.

Nu te impacienta, știu că ofertele astea sună prea bine. N-ai cum să nu arunci o privire sau să dai un click. Dar regula „it’s too good to be true” chiar se aplică aici.

Learning: folosește ev-database.org (e link ceva mai sus) ca să vezi autonomia reală, decide modelul și bateria (n-am pus bold degeaba la „și” pentru că, uneori, diferența este de mii sau zeci de mii de euro între baterii diferite la același model). Sau urmărește RoCHARGE, proiectul care o să fie toamna asta pe autocritica.ro și care o să prezinte cele mai noi modele de mașini electrice în teste reale, făcute în România, de români, pe drumurile României (aka teste pe bune). Dă un follow paginii de Facebook România Electrică, o să găsești multe informații utile acolo.


Urmează noi articole pe tema asta: despre prețuri mașini, dealeri, încărcare etc.


Folosește link-ul acesta pentru a vedea toate articolele din seria #ElectricRunning.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Meniu