’’Totul și încă puțin pentru un vis”, acesta este motto-ul care îl caracterizează pe Nicolae Soare.
Alergarea este totul pentru el, iar fiecare sacrificiu făcut este un plus care în viitor îl va ajuta să ajungă și mai aproape de obiectivul lui. Rezultatele sunt cele care îi oferă motivația pentru a continua, pentru a-și dori mai mult de la el și pentru a spera că fiecare an este o nouă șansă de a deveni mai rapid și mai puternic.
Multiplu campion național în probele de 5000 și 10000 de metri, Nicolae Soare este sportivul care își dorește mult mai mult de atât. A început să cocheteze cu alergarea destul de târziu. Nu era atras de ideea de a face sport de performanță. Nu știa ce presupune lucrul acesta, dar totuși și-ar fi dorit să descopere.
“Pot spune că în clasa a VII-a a fost pentru prima dată când am cochetat cu atletismul. În fiecare zi mergeam cu un prieten cu bicicleta la fabrica de lapte din Buzău, acolo unde se desfășurau antrenamentele. Timp de două săptămâni am mers continuu cu prietenul meu să se antreneze, iar antrenorii de acolo m-au întrebat dacă nu aș vrea să încep și eu practicarea atletismului, mai ales că zi de zi eram prezent la antrenamente. Îmi era rușine să le spun că mi-aș dori să încep, așa că i-am refuzat, dar la scurt timp am hotărât să acord o șansă alergării. Nu mergeam zilnic la stadion, deoarece orele de curs se suprapuneau cu cele de antrenament, iar pentru mine prioritar la momentul respectiv era să învăț ca să fiu admis la un liceu bun .”
În viață toate lucrurile se întâmplă cu un scop. Ceea ce este menit să se întâmple, va avea loc la momentul potrivit, indiferent că planurile noastre sunt total diferite de ceea ce viața ne-a pregătit.
“ La începutul clasei a VIII-a am renunțat la antrenamente. Mama mea nu a mai fost de acord să merg la stadion, mai ales că aveam de susținut examenul de capacitate, așa că am decis să renunț și să mă apuc mai serios de învățat, dar după susținerea examenului am fost admis la Liceul cu Program Sportiv din Buzău, iar de atunci pot spune că a început aventura”
Imediat după ce a fost admis, antrenorul care îi propusese să înceapă antrenamentele în clasa a VII-a, l-a și chemat să înceapă pregătirea. A văzut în el un potențial uriaș și nu își dorea să rateze șansa de a-l antrena. Împreună au reușit să obțină multiple titluri de campion național în probele de 5000 și 10000m, dar și mai multe participări la Campionatele Mondiale și Europene. Domnul Popa Vasile a fost persoana care l-a format ca atlet și l-a ajutat să își descopere proba de suflet, dar din păcate 5 ani mai târziu de la începutul colaborării drumurile lor s-au despărțit.
2010 i-a adus o nouă schimbare
După absolvirea liceului, s-a mutat la Bacău unde a fost admis la Facultatea de Educație Fizică, iar pe plan sportiv a început o colaborare mai mult decât minunată cu doamna Cristina Alexe, persoana care timp de 11 ani i-a fost alături necondiționat, a crezut în el chiar și atunci când lucrurile nu mergeau așa cum își propuneau.
“Cristina a fost și este pentru mine ca o mamă. Am trecut prin foarte multe încercări împreună, dar întotdeauna a avut grijă să mă protejeze și să nu lase pe nimeni și nimic să mă distragă de la obiectivul meu.”
Și-a dorit și își dorește în continuare să facă performanță. Simte că mai are multe de demonstrat, iar rezultatele obținute de-a lungul carierei îi oferă speranță pentru viitor.
Familia l-a susținut necondiționat și a avut grijă ca nicio problemă să nu îi tulbure liniștea
Pentru un sportiv de performanță liniștea psihică este cea mai importantă. Problemele familiale te pot opri din drumul spre înalta performanță. Este foarte important ca pe parcursul carierei să ai parte de un echilibru constant din toate punctele de vedere, dar mai ales de oameni care să te susțină și să te înțeleagă necondiționat.
“Pentru mine familia este foarte importantă, iar orice problemă întâmpinată de cei dragi mă consumă și nu pot avea liniște până când nu sunt sigur că s-a rezolvat. Părinții mei au înțeles lucrul acesta și au încercat mereu să îmi ascundă anumite probleme atunci când eram în cantonamente și mă pregăteam pentru o competiție importantă. Au fost mereu alături de mine, m-au înțeles și susținut necondiționat, iar de fiecare dată când au putut, au încercat să mă ajute să fiu și mai aproape de obiectivul meu”
Baremul pentru Jocurile Olimpice a fost și continua să fie prioritatea sa. Mereu s-a antrenat cu gândul la competiția supremă. Și-a dorit și își dorește să poată participa cel puțin odată la Olimpiadă până când își va încheia cariera. Alergarea i-a adus foarte multe satisfacții, l-a ajutat să își formeze caracterul și să devină persoana care este astăzi. Chiar dacă nu a reușit să își îndeplinească baremul pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo, în proba de 10000m continuă să fie încrezător și la fel de muncitor ca până în prezent. Știe că a făcut tot ce a ținut de el pentru a reuși să își îndeplinească obiectivul, dar din păcate sunt momente când munca nu este suficientă, iar gramul acela de noroc poate face diferența.
“Nu am reușit să îmi fac baremul, dar nici nu am ce să îmi reproșez. Am făcut tot ce a ținut de mine. Am jucat totul pentru o carte. Am riscat, dar a meritat încercarea. Am muncit zi de zi din greu doar cu gândul la barem. Din luna ianuarie am fost plecat în cantonament în Portugalia unde antrenamentele au decurs foarte bine, iar apoi din luna aprilie am urcat în Piatra Arsa unde zăpada era de doi metri. Făceam singur alergări prin zăpada, sau coboram cu snowmobil-ul de două ori pe săptămână la Padina pentru a alerga pe asfalt. M-am chinuit și mi-am dorit să pot să îmi îndeplinesc visul, dar nu a fost să fie. Sunt mulțumit cu timpul obținut. Să fugi sub 29 de minute pe 10000m nu este ușor, mai ales când ai mai multe curse consecutive. Totuși, rămân optimist și sper ca într-o zi să reușesc ceea ce mi-am propus”
În sport, ca și în viață, trebuie să înveți să gestionezi și momentele când lucrurile nu merg așa cum ți-ai dorit. Să renunți este calea cea mai ușoară, dar campionii din viitor sunt persoanele care au învățat din lecțiile avute și au revenit mai puternici ca niciodată.