Mai jos puteți urmări mini documentarul care explică exact ce reprezintă The Speed Project.
Anul acesta, după cum știți din , organizatorii au fost nevoiți să transforme conceptul original într-o experiență cel puțin inedită, dar care să conecteze sportivii din comunitățile de alergare din întreaga lume: echipe de alergători din întreaga lume care să se organizeze singure, într-un mod cât mai creativ și adaptat la situația actuală.
Așa că, în loc să ne întrebăm cum ar fi să fim prima echipă românească, echipa 321sport la TSP DIY, care aleargă pe 5 și 6 septembrie în același timp cu alte running crew-uri din toată lumea, am trecut la acțiune și, cu ajutorul prietenilor de la Kvantum Sport, distribuitor oficial Under Armour în regiunea balcanică, am început organizarea întregii nebunii. A fost de ajuns să ne căutăm echipă pentru TSP DIY Romanian Edition! The rest is HISTORY, baby!
Ciprian Miclea are 43 de ani și este inginer IT. Alergatul este cea mai mare pasiune a lui. Toată copilăria a alergat pe dealurile din jurul orașului în care s-a născut (iar în cadrul The Speed Project traseul nostru a trecut chiar pe la el prin oraș). The Speed Project a fost cea mai mare provocare de până acum. Este mândru că a făcut parte din echipa care a traversat România în alergare de la Nord la Sud, iar în articolul acesta, ne va împărtăși cum a trăit el această nebunie.
Dacă ar exista o carte după această experiență, acesta s-ar numi fără dar și poate “585 de kilometri de la Nord la Sud urmăriți de trocarici”, ne spune Ciprian, ușor marcat de autorulota ce i-a purtat prin toată România. Tot el ne mai spune și că experiența din 5-7 septembrie 2020 este însă mai mult decât o carte, mai mult decât o simplă experiență de alergare, este, chiar și acum după ce a trecut, o nebunie curată. O nebunie curată și frumoasă în același timp.
Pentru Ciprian, nebunia asta a început de pe 14 iulie, o zi călduroasă de vară, care cel mai probabil se termină cu o alergare prin cartier și nimic nu prevestea că urmează să înceapă cea mai tare experiență din „cariera lui de alergător amator”. Deschide Facebook-ul și vede postarea de la 321sport care deschidea înscrierile pentru The Speed Project Romanian Edition și propunea o alergare de la Nord la Sud. I s-a părut fabulos încă de atunci, a privit-o ca pe o provocare și s-a înscris.
În cei 15 ani de locuit la Cluj și alți 11 de locuit la București, a avut ocazia să străbată de multe ori porțiuni din traseu cu mașina, iar în copilărie a alergat pe dealurile și prin satele din Transilvania. Știa de atunci că îi va fi greu, știa de atunci că va fi mult de urcat, mult de coborât, că va fi cel puțin interesant pe Transfăgărășan. Singura temere pe care o avea era legată de urșii de pe Transfăgărășan, pentru că primea aproape zilnic poze cu urși de la cunoscuți care treceau cu mașina prin zona.
Însă dorința de a trăi o astfel de experiență cu totul deosebită a depășit cu mult toate temerile! Așadar, s-a înscris și a așteptat rezultatul ca un elev care și-a dat bacul. Când s-a văzut pe listă, a fost chiar ca atunci când a luat bacul. ??? Atunci a început să realizeze că nebunia e reală, că o să se întâmple cu adevărat și că mai are doar o lună și un pic pentru antrenamente.
A început pregătirea fizică cu mult entuziasm. A alergat mult înainte de ziua startului, poate ar fi alergat la fel de mult și în condiții normale. A alergat o zi întreagă câte 5 kilometri cu pauze de o oră, a alergat pe călduri infernale câte 10 kilometri cu mici pauze, a fost pe munte, a alergat prin sate, cu alte cuvinte, s-a pregătit din toate punctele de vedere pentru evenimentul memorabil.
Cu multă veselie și mult entuziasm a ajuns la Baia Mare. Sâmbătă, la 5 dimineața a luat startul Radu, iar Ciprian și-a făcut încălzirea însoțindu-l pe bicicletă. A făcut prima alergare în schimbul 3 preluând ștafeta de la Ștefan (un alergător foarte bun) care l-a motivat să parcurgă cei 10 kilometri prin zona Rohia cu un ritm bun. Când a ajuns la Gherla, îi așteptau Iuli, fratele lui, Diana și Adrian (care s-a implicat foarte mult în acest proiect pentru a avea suport pe traseu). Iuli a alergat alături de Ciprian 17 kilometri pe o căldură infernală, dar prezența lui alături de Ciprian l-a ajutat enorm.
De departe, cel mai emoționant moment în ce îl privește pe Ciprian a fost trecerea prin Agnita, orașul lui natal. L-a bucur tare mult că Agnita, micul oraș aflat exact în centrul țării, a făcut parte din traseu.
La 8 dimineața, era răcoare și obișnuita ceață densă din perioada asta pe dealurile din Agnita. Pe Ciprian îl însoțea Sandu cu bicicletă, ceea ce l-a mai ajutat să treacă peste emoții. La intrarea în oraș, o mână de oameni, i-au întâmpinat cu aplauze. Pentru Ciprian, a fost fantastic să vadă oameni care îl încurajau, să le simtă energia și să se încarce cu ea.
Le mulțumește și acum, așa cum a făcut-o și atunci, așa cum o să o facă întotdeauna.
A făcut o mică pauză la “La Prut”, alături de întreaga echipă, un mic restaurant din Agnita al cărui proprietar, Alin, le-a pregătit bunătăți absolut delicioase!! Mulțumirile merg la Alin, pentru tot efortul și pentru mâncarea absolut minunată!! S-au energizat și cu forțe proaspete au plecat mai departe. Ciprian știa ce urmează și le-a spus colegilor lui că aveau să treacă prin niște peisaje spectaculoase pe drumul prin Chirpar (satul bunicilor lui), Săsăuș, până la Cârțișoara.
Ștafeta s-a schimbat la Cârțișoara și de aici a început marea provocare: Transfăgărășanul. Știa că va fi greu, se așteptau cumva să fie așa. Și a fost, greu, lung, solicitant. Și pentru ei, dar mai ales pentru trocarici. Ciprian a ajuns la lac destul de repede, a depășit coloana uriașă de mașini și a stat cuminte pe o piatră, la soare până a venit trocariciul și schimbul de ștafetă. La Bâlea Lac era un frig năprasnic și ceață, iar ei veneau din vale de la 30 de grade.
Radu a început coborârea pe Transfăgărășan și nu după mult timp au început să apară pe telefon alertele cu urșii din zona Arefu, unde după calcule, urma porțiunea lui Ciprian de alergare. Însă, Ciprian a fost tot timpul în siguranță, nu s-a simțit în pericol absolut deloc. Era Radu cu mașina în față, mama lui Radu cu altă mașină în spate și pe bicicletă același Sandu, calm și plin de energie deși era miezul nopții.
Ziua următoare a venit cu altă provocare, ne povestește Ciprian: alergarea printr-o căldură infernală, pe un drum care promitea să fie plictisitor. Noroc cu băbuța cu pepeni și cu nenea cu tractorul care i-au și răsplătit pentru atâta efort, cum altfel, cu pepeni!
Ultima porțiune de traseu a alergat-o prin București alături de Răzvan, cel care i-a însoțit pe tot traseul și le-a făcut poze superbe.
Acum că s-a terminat cu bine, că adrenalina s-a mai dus, poate să ne spună că tot ce s-a întamplat a fost mai presus decât o nebunie, a fost o experiență de viață intensă, cu multe, multe învățăminte. I-a fost dat să cunoască oameni incredibil de faini, oameni cu suflet mare cu adevărat. 6 nebuni frumoși ce au străbătut în alergare țara de la Nord la Sud, Răzvan, un tânăr priceput în arta fotografiei i-a imortalizat toate călătoria și alți 4 oameni: Sandu, Vio, Gabi și Paul de la Cluj (cu care a povestit de Cluj și IT pe cei 15 kilometri prin beznă, ceață în drum spre Mediaș), i-au oferit ajutorul lor total necondiționat, iar asta e cu adevărat fantastic. Dacă ar mai face asta încă o dată: DA, oricând!!
Îi mulțumește lui Radu (căpitanul) care a avut încredere în el și l-a selectat în cea mai bună echipă care putea duce la capăt cu bine acest proiect. Ciprian le mulțumește și colegilor de echipă: Camelia, Monica, Ștefan și Alin care au fost la înălțime din toate punctele de vedere și au făcut ca acestă călătorie să fie o experiență ce nu o va uita NICIODATĂ.
Lucrurile faine se fac cu oameni faini!
Întregul proiect a fost susținut de Under Armour România, care ne-au ajutat să fim la linia de start cu cel mai performant echipament de running: pantofii Under Armour HOVR Machina și echipamentul cu tehnologia UA Rush.
Noul pantof Under Armour HOVR™ Machina are integrată funcția de antrenament în timp real care te ajuta să devii un alergător mai bun.