Pe 18 martie am revenit în România după o călătorie la New York, unde ar fi trebuit să alerg la Semimaratonul New York (United Airlines NYC Half), însă competiția a fost anulată din cauza virusului COVID-19. Am intrat în auto izolare obligatorie la domiciliu, iar lumea mi-a căzut în cap când m-am gândit că nu o să mai am cum să alerg timp de două săptămâni. În primele zile am încercat să fac rost de o bandă de alergare, dar efortul a fost sortit eșecului. Așa că am renunțat la idee de bandă.
Pe 19 martie mi-am dat seama ca nu voi rezista în casă timp de 14 zile fără să alerg deloc, așa că mi-am pus trei perechi de running la spălat și i-am lăsat la uscat peste noapte, căci este nevoie de câteva ore bune până să fie complet uscați și gata de folosire.
Pe 20 martie am luat decizia să fac un live în timp ce alerg prin apartament din două motive: primul a fost să mă motivez pe mine să fac asta, iar al doilea a fost să inspir (poate?!) și alți oameni izolați în case să facă același lucru. Primele minute au fost ciudate, alergam pe loc și încercam să interacționez cu 2-3 oameni care se uitau. Dar au început să fie din ce în ce mai mulți alături, iar câteva zile mai târziu, videoclipul are peste 2.100 de vizualizări, ceea ce mi se pare incredibil. Iar reacția oamenilor a fost fantastică: unii au început să alerge și ei, alții au trimis dedicații muzicale sau pur și simplu au încurajat inițiativa. Concluzia: am alergat 10 kilometri în apartament!
Pe 21 martie am făcut exact același lucru, doar că au fost și mai multe vizualizări, peste 2.300. Nu îmi venea să cred cât de repede au îmbrățișat oamenii ideea, căci sigur nu se uitau ca să mă vadă pe mine alergând pe loc, ci ca să susțină un sport care s-a oprit brusc din cauza factorilor externi. Concluzia: am alergat 10 kilometri în apartament!
Pe 22 și 23 martie am făcut același lucru, dar am renunțat la alergatul pe loc pentru că începuse să mă jeneze șoldul, așa că mi-am făcut un traseu printre camerele apartamentului. Sute (sau mii) de ture, cu siguranță este o chestiune foarte repetitivă în cazul în care apartamentul nu are 350 metri pătrați. Și nu are 😀 Concluzia: am alergat 10 kilometri în apartament atât pe 22, cât și pe 23 martie!
24 martie a picat într-o zi de marți, motiv pentru care am spus că nu mai putem rata nici un antrenament cu 321sport! Ne-am lăudat ani de zile că nu am anulat antrenamentele de marți, așa că pentru prima dată în viața mea, am alergat alături de anturaj online: ne-am conectat prin aplicația Zoom și fiecare a alergat în casa lui. Concluzia: am alergat 10 kilometri în apartament!
A pornit de la o nebunie personală, iar în scurt timp a ajuns să-i motiveze și pe alții. Mă bucur super mult că ideea #AlergAcasa a început să adune din ce în ce mai mulți oameni. S-au făcut 50 kilometri în 5 zile, lucru pe care poate nu l-aș fi făcut în 5 zile de alergare afară 🙂
Ce am învățat din toată experiența asta
- Alergarea înseamnă disciplină, iar asta se traduce prin renunțarea la scuze atunci când trebuie făcute lucruri. Chiar dacă mă aflam într-un context complet nefavorabil, am făcut un program și mi-am spus că trebuie să alerg 10 kilometri pe zi orice s-ar întâmpla. Și fix asta am făcut.
- Alergarea nu este un sport solitar (lucru pe care îl simt la toate antrenamentele 321sport), doar că în lipsa alergărilor alături de crew am crezut că sentimentul va dispărea. Prin faptul că am făcut streaming online, că am povestit despre inițiativa #AlergAcasa, pot să spun că m-am simțit mai aproape de comunitate decât aș fi crezut că este posibil.
- Alergarea te călește pentru multe obstacole din viața de zi cu zi. Nu aș fi crezut niciodată că aș fi capabil să fac aceeași tură de sute sau mii de ori (nu, n-am numărat, fix asta mai trebuia), mi se pare că mi-am dat doctoratul în răbdare. Sunt convins că experiența asta o să mă ajute enorm de acum înainte în orice aspect al vieții.
- Alergarea te ajută să treci mai ușor peste momente grele. 14 zile de izolare la domiciliu, problemele legate de job în perioada COVID-19 sunt doar câteva dintre lucrurile mai puțin plăcute care s-au întâmplat în această perioadă. Chiar dacă alergarea nu s-a făcut în condiții ideale (da, aș fi preferat să alerg la răsărit și văd soarele cum apare pe cer!), tot pot să spun că m-a salvat și mi-a oferit câteva minute în care să mă rup de la realitățile zile și să privesc totul puțin mai optimist.
Sper că toată treaba asta v-a inspirat și pe voi să alergați. Orice ați face, țineți cont de recomandările autorităților în această perioadă și nu vă expuneți la riscuri inutile. Abia aștept să ne revedem la antrenamentele 321sport în aer liber!
