Limitele sunt făcute pentru a fi depășite: cum mi-am învins teama de înălțime

Salut, sunt Radu și mi-e frică de înălțime. Nu mi-e rușine să recunosc asta, întotdeauna mi-a fost.

În 2014, când m-am apucat de alergat, probabil m-aș fi tăvălit de râs la gândul că aș putea să alerg un maraton. La început îmi era frică de ideea de a alerga 10 kilometri, darămite peste patruzeci de kilometri dintr-o dată! Au trecut mai bine de patru ani de atunci, iar între timp am alergat zeci de maratoane și câteva ultramaratoane. Limitele? Erau doar în mintea mea, dar am muncit enorm ca să le depășesc.

Anul acesta, alături de NIVEA MEN DEEP, am creat o poveste care să le arate oamenilor că totul este posibil atunci când sunt dispuși să muncească!

Și totuși care este treaba cu frica de înălțime? Acum câteva săptămâni am fost invitat să spun câteva cuvinte la evenimentul oficial de lansare al gamei NIVEA MEN DEEP, iar pe invitație se regăsea următorul text: “sesiune de escaladă”.

Șoc, panică, groază. Zarurile fuseseră aruncate, evenimentul era deja lansat, iar eu nu știam ce să fac. Doar gândul că ar fi trebuit să privesc de sus în jos îmi dădea fiori pe șira spinării. Ajunși în ziua evenimentului, am luat cuvântul înainte de a începe evenimentul de escaladă și am început prin a fi complet onest: le-am spus tuturor că îmi este frică de înălțime. Se subînțelege că nu mai făcusem asta niciodată, nu? 🙂

Apoi am vorbit câteva minute despre curaj, despre capacitatea noastră de a ne învinge limitele. Și totuși eram terifiat de ideea de mă cățăra pe un perete înalt de 15 metri. Pe de altă parte mi se părea complet absurd să țin un discurs despre curaj, apoi să mă deghizez în fotograf al evenimentului și să rămân pe margine.

Mi-am luat inima în dinți și am pus piciorul pe perete. Apoi am mai urcat un pic. Inima mi-a luat-o razna din cauza emoțiilor. Fără să mă uit în jos, am luat-o ușor în sus până am realizat că-s aproape de partea cea mai înaltă a peretelui. Atunci am făcut marea greșeală: mi-am întors privirea către cei care mă încurajau, iar mintea mi-a luat-o razna. M-am speriat cumplit dându-mi seama cât de sus am urcat, însă am tăcut și am urcat până în vârf. După ce am fost coborât în siguranță de către echipa de la Vertical Spirit, locul în care s-a desfășurat evenimentul, tremuram tot. Nu-mi venea să cred că am ajuns în vârf. Și-mi spuneam că nu voi mai face asta niciodată.

Știți ce a urmat, nu? Peste câteva minute așteptam să-mi vină iarăși rândul. În total am urcat de 4 ori până în vârf în acea zi. Mi-a fost frică de fiecare dată, însă nivelul fricii parcă scădea la fiecare încercare. Poate un perete de 15 metri înălțime pare o nimica toată pentru unii oameni, însă pentru mine a fost mai greu decât multe maratoane pe care le-am făcut.

Am lăsat un Radu speriat în urmă și am găsit un Radu mai puternic. Le mulțumesc tuturor prietenilor care m-au susținut în această încercare: colegii din echipa 321sport veniți la eveniment (Flavia, Ciprian și Dan), cât și tuturor celor care s-au luptat cu propriile teme pentru a fi mai puternici!

https://www.facebook.com/NIVEAMENRomania/videos/568304670289961/

15 metri de emoție: peretele de escaladă de la Vertical Spirit

Radu: Trebuie să urcăm până sus?!

Flavia (în centru) s-a descurcat excelent la escaladă!

Pandutzu și Restivan, o prietenie la înălțime

Flavia în acțiune!

Un fel de smile and wave 😀

Echipa de oameni care și-au depășit limitele împreună!

NIVEA MEN DEEP ne-a provocat să ne autodepășim!

3 comentarii. Leave new

  • Fiind Taur, îmi place sa simt pământul sub picioare. Am încercat de doua ori sa îmi înving aceasta Teama, S-a finalizat cu un atac de panica, picioare înmuiate, calciu, magneziu… Dar nu mă las. Trebuie să ai mare încredere în omul de Jos! 🙂

    Răspunde
    • A fost terifiant să privesc de sus în jos! Încă mi-e un pic frică dacă mă gândesc la asta! Dacă s-a lăsat cu atac de panică, poate ar fi bine să iei lucrurile pas cu pas… prima oară să urci până la 2-3 metri, apoi a doua oară ceva mai sus, în funcție de cum reacționezi. Îți țin pumnii, sunt convins că vei reuși!

      Răspunde
  • m-am catarat de 2 ori prima data un traseu de 2 metri usor gen trepte fara coarda la liber a fost ok fara frica a 2 oara cu coarda un traseu de 6-7 metri cu o surplomba groaza si panica cand am ajuns la surplomba dat fiind faptul ca sunt incepator am facut traseul de 3 ori degeaba imi tremurau picioarele si panica cand ajungeam la surblomba
    am mai incercat unul cu un tavan m-am blocat
    coboratul a fost dificil in coarda colegul meu urla sa nu ma tin si sa ma relaxez eu ma tineam si eram incordat

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Meniu